Frecvența cu care oamenii citează indicele fricii și lăcomiei (și încrederea pe care o exprimă când discută despre el) arată multe despre abordarea lor față de piețe. Întrebările critice pe care ar trebui să le pună sunt ce a făcut prețul după ce a atins valori extreme, dacă indicele are vreo putere predictivă pentru randamentele viitoare și dacă oferă vreun avantaj real. Totuși, acestea sunt întrebările care rămân nepuse. O metodă simplă de a testa acest lucru ar fi backtestarea semnalelor comune promovate de oameni, cum ar fi cumpărarea când indicele ajunge la ≤10. Totuși, majoritatea oamenilor nu se obosesc să-și testeze presupunerile. Preferă să creadă ceea ce se potrivește cu narațiunea lor. E aproape tragicomic.