Interpretarea individualistă a dreptului la viață, libertate și căutarea fericirii nu seamănă deloc cu cea a colectivistului. Pentru individualist, aceste drepturi înseamnă libertatea de a nu interfera. Ele înseamnă proprietatea asupra vieții tale, a alegerilor tale, a timpului tău, a minții tale. Fericirea este ceva ce urmărești prin efort, nu ceva dat prin decret politic. Pentru colectivist, aceleași cuvinte devin un cec în alb. "Viața" înseamnă că alți oameni trebuie să te țină în viață. "Libertate" înseamnă libertate față de consecințe. "Fericirea" înseamnă fericirea oferită de munca altcuiva. Drepturile se transformă în pretenții asupra altor oameni în loc de protecție împotriva forței. O parte vede drepturile ca pe un scut. Celălalt vede drepturile ca pe o lesă.