Am aflat ieri că câțiva angajați au luat prânzul împreună. Nu un grup mare, doar trei. Dar au părăsit clădirea în același timp și s-au întors râzând. Poate părea un lucru bun, dar pur și simplu nu mi-a părut corect că se distrau atât de mult în timpul unei activități de echipă care nu fusese planificată de mine. L-am întrebat casual pe unul dintre ei cum a fost după-amiaza. El a zis grozav, doar au luat sandvișuri. Am întrebat cine altcineva a mai mers. A enumerat nume care erau... interesante împreună. Nu vreau ca cultura de aici să fie prea "clichată" I-am spus că grupurile mici pot crea diviziuni mari în cultura companiei. A zis că e doar prânz. Am notat "grupul de legătură nereglementat" și am cerut să fiu invitat data viitoare când iau prânzul împreună.

Ieri am observat că imprimanta biroului funcționa perfect, ceea ce mi-a stârnit imediat suspiciuni. Am verificat jurnalele și am văzut că cineva a curățat un blocaj de hârtii la ora 15:12. Fără bilet, fără Slack, fără comunicare. Doar acțiune tăcută. Am întrebat biroul dacă a reparat cineva. Toți păreau confuzi, cu excepția unui angajat, care se uita prea mult la laptop. L-am tras deoparte după aceea. A recunoscut că a deblocat-o pentru că "era chiar acolo" și "a durat cinci secunde". I-am spus că rezolvarea unilaterală a problemelor perturbă cultura noastră de colaborare și că trebuie să urmeze canalele corecte dacă vrea să preia un proiect nou în afara fișei postului. A spus că nu știa că repararea lucrurilor este o problemă de lanț de comandă. I-am spus că totul ține de lanțul de comandă. Am notat "autonomie operațională rebelă" și am încuiat tava pentru imprimantă.

Am observat un angajat purtând căști cu anulare a zgomotului. Nu căștile în urechi. De genul mare, căptușit, peste urechi, care creează un univers personal minuscul. Am întrebat dacă totul e în regulă. El a spus da, doar încearcă să se concentreze. I-am spus că prețuim concentrarea, dar izolarea poate fi interpretată greșit ca rezistență la colaborare. A spus că stă literalmente la birou și își face treaba. I-am spus că monitorizăm prezența umană, nu doar rezultatul. A întrebat cum se măsoară prezența. Am spus imperfect, de aceea este atât de important. Apoi am trecut "evitarea oportunităților spontane de construire a culturii" în profilul lui de angajament.